Spectacolul "MADE in Romania"

Am avut ocazia sa vad acest spectacol minunat de curand. L-am vazut impreuna cu niste copii din Franta, care au venit in Bucuresti pentru schimb de experienta. Spectacolul mi s-a parut interesant, bine gandit si plin de umor de buna calitate. Ideea acestui spectacol apartine lui Dan Puric. Timp de cativa ani, Dan Puric a selectionat, cu migala unui cautator de aur un grup de tineri actori avand aptitudini similare cu ale sale, s-au perfectionat împreuna, au facut cateva spectacole împreuna, au facut apoi o companie teatrala împreuna – Passe Partout DP. Aceasta companie este responsabila de spectacolul "MADE in Romania".

In viziunea mea acest spectacol a fost plin de umor si de povesti pline de haz. Cred ca a vrut sa reprezinte viziunea romaneasca asupra sufletului lumii. Aproape orice activitate omeneasca ce reprezinta conditia individului si a societatii a fost prezenta, scenele s-au derulat in imagini si ritmuri extraordinare, unde artele martiale se intalnesc cu valsul, iar parodia la adresa unor sintagme din filmul japonez e contrapunctata de vitalitatea unui dans popular romanesc. Spectacolul s-a bazat pe step, pantomima, dans, lumini si muzica, spirit si emotie. Cel mai mult m-a impresionat coregrafia si expresivitatea actorilor. Actorii au reusit sa transmita emotii puternice. Totul a fost pus la punct, ma refer la problemele tehnice de sonorizare si lumini.

Din distribuţie fac parte Carmen Ungureanu, Adrian Horobeţ, Richard Bovnovczki, Ileana Olteanu, Dragoş Huluba,Violeta Totir, Dana Cavaleru, Vlad Oancea, Lucian Maxim, Adriana Butoi, Andrei Vasluianu, Oxana Moravec, Ioana Visalon, Adriana Nicolae, Ion Parea, Adelaida Zamfira, Nicolae Nastasia, Eduard Dumitru, Ramona Cutina, Silviu Oltean, Florin Rosu, Mihai Baranga, Andreea Padurariu. Dintre toti acestia pe mine m-a impresionat Dragos Huluba, mi s-a parut ca el a reusit sa intretina tot farmecul spectacolului si ideea de umor. Episodul care mi-a ramas intiparit foarte bine in minte a fost cel cu parodia asupra filmului japonez. La acest episod am ras cel mai mult si cred ca si ceilalti din jur au simtit ca a fost un moment cheie. Mi-a placut ca publicul putea interveni direct pe scena, si ma refer la momentul in care dansatoarele actrite au venit in sala si au ales 4 sau 5 oameni(nu imi amintesc sigur cati) si au inceput sa faca cativa pasi de dans, iar la sfarsit baietii invitati din sala au trebuit sa ajute la o priza de dans. Si acest episod mi-a ramas intiparit in minte intrucat una din actrite l-a luat la dans pe unul din amicii mei francezi. A fost haios pentru ca saracul nu stia romana si nu a putut sa ii spuna ca el nu stie absolut de loc sa danseze, insa s-a descurcat destul de bine.

In final, as vrea sa va recomand acest spectacol de teatru plin de umor si care ofera un inteles diferit al poporului roman, prezinta imagini cheie si arata cat de bine se pot distra romanii, dar pot face si arta din asta, o arta vizuala a teatrului.